|
 |
|
 |
| |
| |
Mulțumită poziției centrale al casei de oaspeți, putem oferii clienților noștri numeroase posibilități de excursii scurte, de la Lăzarea având o paronmă de vis asupra întregului Ținut Secuiesc!
Vă recomandăm următoarele posibilități de excursii:
|
|
Gheorgheni
De Gheorgheni, centrul de odinioară al scaunului Gheorgheni, aparține Lacu Roșu. Orașul se află la 59 km de municipiul Miercurea Ciuc, la nord-vestul conului de dejecție al pârâului Belchia, în partea estică al bazinului Gheorgheni. Pentru originea numelui "Gyergyó" (Gheorgheni) exisă mai multe variante, dintre care amintim următoarele: numele mucenicului Gheorghe, numele unui conducător secui "György", sau chiar expresia populară "jer jó" (hai, că-i bine). După Lajos Szádeczky substantivul "jó" are semnificație de apă curgătoare, pârâu-râu, deci numele vine de la denumirea pârâului "György-patak", ("György-jó", Györgyfolyó) din care derivă "Gyergyó" prin forma intermediară "Gyergyjó"..
Din punct de vedere geografic este o depresiune intramontană închisă între cinci munți, unde pădurile de foioase și de conifere alternează cu mlaștinile. Istoria Gheorghenilor este în același timp istoria luptei cu forțele naturii, cu pădurea. Pâraiele de munte au asigurat apa necesară localităților și forța necesară morilor, gaterelor, transportului.
Primele așezări din acest teritoriu nu au fost în locurile de astăzi, ci în văile superioare ale pâraielor ce se revărsau în Mureș. Astfel în anii 1300 exista deja strămoșul Gheorghenilor, pe cursul superior al pârâului Belchia, al Joseniului, în valea pârâului Borzont, iar strămoșul Suseniului, Katorzsa pe un teritoriu inundabil de pe malul Mureșului, precum exista și strămoșul comunei Lăzarea, iar apoi a existat o așezare și în jurul pârâului György. În 1607 Gheorgheni a primit dreptul de a organiza târguri. În 1637 s-a stabilit aici un număr mare de armeni, care în 1687 prin păstrarea ceremoniilor proprii, s-au unit cu biserica romano catolică. În 1716 au pustiit tătarii, iar în 1719 a bântuit epidemia de pestă. În anul 1808 un incendiu de proporții a distrus 700 de case. În secolul 19, devine cenrtul comercial al ținutului, apoi din anii 70 al aceluiaș secol apar primele fabrici. Aspectul de astăzi al centrului, Piața de odinioară, astăzi Piața Libertății, s-a format pe la sfârsitul secolului XIX, când în locul caselor primitive ale meșteșugarilor s-au construit clădiri etajate, cum ar fi clădirea judecătoriei sau a spitalului. În decembrie 1907 Ghoergheni a devenit oraș. Orașul,dar mai ales Felszeg a fost distrus de flăcări în septembrie 1944. În 1908 și-a deschis porțile Gimnaziul, însă lucrările de construcție s-au finalizat doar în 1915.
Obiective turistice:
- Biserica Ramno Catolică
- Biserica Catolică armenească
- Biserica reformată
- Muzeul, care deține o importantă colecție etnografică și de artă plastică
- Ruinele cetății Hiripné, apoi Both, aflate pe vârful stâncos de la întâlnitea pârâului Belchia și Várpatak
- Grădina Csíky
|
Forma originală a denumirii proviune din limba maghiară Detrejó (= pârâul Detre). Aceste provine din substantivul gotic drohti (= pârâu sucit).
Ditrău s-a format din expansiunea satului Lăzarea în secolul XV. În regestrumul din 1567 satul a fost înregistrat cu denumirea Gyitro, cu 26 de porți. În prezent populația depășește 6000 de locuitori.
Denumirea așejării s-a format prin schimbatea primei litere din Gy betû D astfel devenind din Gyitro Ditro. Într-o scrisoare trimisă de regina de la Viena în 1829 permite un târg în fiecare zi de marți a săptămânii și încă două pe an. În anul 1868 comunitatea locală a avut o tentativă eșuată de a obține statutul de oraș - dorință nerealizată nici până în prezent. În această perioadă Ditrău a devenit un factor important în economia acestor împrejurimi.
|
Ditrău
 |
|
|
Lacu-Roșu
Lacul Roșu (Gyilkos-tó) face parte din masivul Hășmașul Mare, situându-se între Șuhardul Mic (1352 m) și Șuhardul Mare (1507 m) precum și vârful Ghilocoș (1406 m). Într-o zi ploioasă de vară din anul 1837 o parte a versantului nord-vestic al muntelui Ghilocoș s-a prăbușit și a obturat valea unde se uneau patru pâraie, dând naștere lacului. Alții presupun, că lacul de fapt s-a născut în urma cutremurului deosebit din 11 ianuarie 1838, dar esențial este, că s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciale pe versantul nord-vestic al muntelui Ghilocoș. Curând după obturarea văii pădurea de brazi a fost inundată și arborii s-au pietrificat, oferind o particularitate rară întregului peisaj. Pentru prima dată, lacul a fost măsurat de Ferenc Herbrich în 1859, din socotelite sale reiese, că suprafața lacului este de 32 hectare. După calculele lui I. Bojoi (1967) în 130 de ani s-au depus 480.000 mc de aluviuni, ceea ce înseamnă reducerea volumului apei cu 40%. După calculele limnologului Petre Gâștescu bazinul lacului va fi umplut complet de aluviuni aproximativ în anul 2080, Lacul Roșu dispărând complet. În apropiere au fost construite diguri între anii 1960-1962 cu scopul de a reține aluviunile, dar și în aceste condiții, cu ocazia precipitațiilor importante se poate observa colorarea roșiatică a apelor lacului cauzată de aluviunile aduse. |
|
|
 |
Cheile Bicazului
Cheile Bicazului, chei în Carpații Orientali, pe valea râului Bicaz, făcând legătura între Transilvania și Moldova, are lungimea de 8 km (de la Lacu Roșu până la satul Bicazul Ardelean).
Aflate doar la 3 km de statiune, acestea oferă priveliști de o rară frumusețe.
Pereții de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al ferestruirii lor de câtre apele repezi ale Bicazului, dând impresia unor adevărate ziduri de cetate medievală. Pe parcurs se pot admira Piatra Altarului - un masiv stâncos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa, al cărui vârf este ținta alpinistilor încercați, masivele stâncoase Piatra Pintestilor (847 m) și Piatra Arsitei (835 m). Din 1971, Cheile Bicazului fac parte din Parcul Național Cheile Bicazului Hășmaș, reprezentând o rezervație naturală complexă fiind delimitate, la nord și nord-vest, de Suhardul Mare 1506 m, iar la sud-est, de Suhardul Mic 1352 m. |
Pe lângă acestea, putem oferii și alte numeroase obiective turistice, pe lângă numeroasele posibiltăți oferite de Mama Natură, vă invităm la o plimbare istorică prin împrejurimi.
Vă așteptăm cu drag! |
|
|
|
|
| |
 |
| | |
